Determinarea modulului longitudinal de elasticitate

Un corp solid supus unei solicitări la întindere se deformează. Deformarea poate fi: elastică, dacă în urma încetării acțiunii forței exterioare, corpul revine la starea inițială sau plastică, dacă în urma încetării acțiunii forței exterioare, corpul nu revine la forma inițială.

Determinarea constantei elastice a unui resort

Un corp solid este alcătuit din atomi sau molecule care au poziții în spațiu bine localizate în raport cu alte elemente care compun solidul. Dacă din exterior asupra corpului se aplică anumite forțe, acestea vor duce la modificarea distanței de echilibru dintre atomi. În cazul deformărilor elastice, în interiorul corpurilor apar forțe elastice care se opun deformării externe și vor restabili poziția de echilibru a corpurilor.

Determinarea accelerației gravitaționale cu ajutorul unui pendul fizic

Pendulul fizic este un corp solid (rigid) montat în așa fel încât să poată oscila liber într-un plan vertical, sub acțiunea forței gravitaționale, 𝐺⃗, în jurul unei axe care nu trece prin centrul său de masă, C. Dacă se scoate pendulul din poziția de echilibru, acesta efectuează o mișcări oscilatorie în jurul acestei poziții.

Determinarea timpului de ciocnire a două bile

Ciocnirea este un proces de interacțiune prin contact între două sau mai multe corpuri. Timpul în care corpurile sunt în contact se numește timp de ciocnire. Ciocnirea elastică durează un timp relativ scurt, iar înainte și după aceasta corpurile nu interacționează. La ciocnire corpurile se deformează în zona de contact, iar o parte din energia lor cinetică se transformă în energie potențială de deformare elastică.

Studiul undelor staționare transversale în corzi vibrante

Dacă direcția de oscilație a particulelor dintr-un mediu elastic este perpendiculară pe direcția de propagare a undei se numește undă transversală. Undele transversale se propagă numai în mediile solide elastice uni, bi-dimensionale și la suprafața lichidelor. Câteva exemple de unde transversale sunt: • valurile produse de o piatra aruncată în apă; • ciupirea unui instrument muzical cu coarde; • lovirea membranei unei tobe.

Determinarea raportului căldurilor molare ale gazelor

Căldura molară este cantitatea de căldură absorbită de un mol de substanță pentru a-și mări temperatura cu un grad. În cazul gazelor, în funcție de felul în care are loc absorbția de căldură, la volum constant sau la presiune constantă, vorbim de căldură molară la volum constant, 𝐶𝑣, și căldură molară la presiune constantă, 𝐶𝑝. Prin definiţie, căldura molară la volum constant este egală cu variaţia energiei interne în raport cu temperatura, la volum constant, iar căldura molară la presiune constantă este egală cu variația entalpiei în raport cu temperatura, la presiune constantă.

Studiul unei pompe de căldură

Prin studierea pompei de căldură se înțelege funcționarea unor sisteme de încălzire și răcire cum ar fi: frigidere, congelatoare, aparate de aer condiționat și invertoare de căldură. Frigiderele și pompele de căldură diferă între ele prin faptul că frigiderele întrețin într-o incintă o temperatură Tr mai coborâtă decât temperatura Tc a mediului înconjurător, în timp ce pompele de căldură transferă unei incinte aflată la o temperatură mai mare decât cea a mediului înconjurător cantități de căldură suplimentare preluate de la surse mai reci.

Determinarea coeficientului de vâscozitate al lichidelor

Vâscozitatea reprezintă proprietatea fluidelor de a se opune deformațiilor (de a opune rezistență la schimbarea formei). Aceasta se manifestă la fluidele în mișcare, prin apariția unor eforturi tangențiale, fiind datorată frecării dintre straturile alăturate de fluid, care se deplasează unele față de altele. Vâscozitatea se mai poate defini ca fiind o proprietate comună tuturor fluidelor, prin care, cu forțe (F) suficient de mici, se pot produce deformații oricât de mari, cu viteze de deformare mici.

Determinarea coeficientului de vâscozitate dinamică al aerului

Dinamica fluidelor (hidrodinamica) este acea parte a fizicii care, în general se ocupă cu studiul mișcării fluidelor. Spre deosebire de solide, la lichidele în mișcare, pe lângă densitate, trebuie să ținem cont și de deplasarea relativă a straturilor de fluid unele față de altele. Aceasta implică forțe de frecare interne, respectiv viteze de curgere diferite. Acest comportament al fluidelor se numește vâscozitate.